____________________________________________________________________________________________



.

3. Conditionarea psihologica a instruirii


1. Procesul de invatamant: concept, structura, functii, dimensiuni, caracteristici.

2. Procesul de invatamant ca interactiune intre predare, invatare si evaluare.

3. Conditii si factori de crestere a eficientei procesului de invatamant (coerenta, calitatea si articularea componentelor, gradul de organizare a activitatii, calitatea vietii scolare, personalitatea profesorului, stilurile educationale s.a)


1. Procesul de invatamant: concept, structura, functii, dimensiuni, caracteristici.

Procesul de invatamant se prezinta ca un sistem cu o integritate specifica, cu o anumita finalitate, avand un ansamblu de componente si interacţiuni intre acestea, care fac ca procesul de invatamant sa fie ceva viu care se schimba in funcţie de ceea ce se intampla in lume.
Componentele (variabilele) sunt: factori interni si externi, condiţii care influenteaza factorii si procese efective (predare-invatarea-evaluare).

Abordadarea sistematica a proceselor invatamantului impune o analiza:

-a componentelor de baza;
-a interactiunii dintre ele in cadrul sistemului;
-a interactiunii sistemului cu factorii externi.

Procesul de invatarea are o structura ce cuprinde anumite faze (functiuni):

-predarea si insusirea unui material concret pe baza perceptiilor si reprezentarilor;
-stabilirea si intelegerea pe baza de comparatii si analize a insusirilor esentiale ale obiectelor, a relatiilor cauzale etc.;
-elaborarea, intelegerea si insusirea diferitelor forme de generalizare prin notiuni, reguli, principii, legi;
-insusirea temeinica si trainica a materialului concret si a generalizarilor prin activitati menite sa fixeze cunostintele in constiinta elevilor;
-formarea si consolidareaprincipiilor si deprinderilor prin aplicarea lor in practica.

Aceste etape sunt verigi ce alcatuiesc unitatea organica a procesului de invatamant ca proces de cunoastere si de formare.

Procesul de invatamant cunoaste o dubla dimensiune de dezvoltare

-pe verticala, al formelor invatamantului:

*prescolar;
*scolar;
*universitar (superior);
*postuniversitar.

-pe orizontala:

*invatamant umanist;
*invatamant real;
*invatamant profesional;
*invatamant artistic;
*invatamant tehnic;
*invatamant sportiv.

Analiza componentelor se face sub trei aspecte:

-functional:

Sunt vizate obiectivele; definirea obiectivelor implica adoptarea unor decizii in cele trei chestiuni fundamentale: ce sa se cunoasca (cunoasterea), ce sa se faca (actiunea), ce sa se aleaga (trairea volitiv-afectiva); raspunsuri la intrebarea „De ce?“ (De ce se organizeaza procesul?, De ce invata elevii?).

-structural:

o„Cine?“ (invata, preda, conduce);
o„In ce conditii?“ (social-istorice, spatiu);
o„Cu ce resurse?“ (personal, manuale).

-operational:

o„Cum?“ (se desfasoara procesul)-se refera la modul de functionare, la strategiile de actiune.

Procesul de invatamant se caracterizeaza prin coerenta, continuitate, functionalitate, integritate, diversitate; elementele trebuie sa probeze un invatamant deschis si flexibil, un invatamant care sa asigure echilibru intre necesitati, posibilitati si aspiratii, atat individuale cat si sociale.




2.Procesul de invatamant ca interactiune intre predare, invatare si evaluare

Predarea, invatarea, evaluarea - se prezinta ca elemente operational ale procesului de invatamant; ele actioneaza interdependent asigurand derularea lui ca unitate organica;

- articularea lor se face astfel: profesorul selecteaza strategia didactica fata de o situatie, prin raportare la obiectivele de atins;
- relatia predare-invatarea-evaluare este o interdependenta aflata intr-o didactica naturala si necesara:

-predarea implica producerea unor rezultate in conduita elevilor, profesorul incercand sa stabileasca un acord intre predare si invatare;
-predarea implica invatare pentru ca profesorul intentioneaza sa obtina un rezultat cu valoarea de succes;
-invatarea este logic implicata in predare pentru ca aceasta are intentia de a conduce spre invatare prin explicare, cercetare, descoperire, cautare, deci utilizeaza forme ale invatarii;
-predarea si invatarea se manifesta ca procese coevolutive in sensul interactiunii lor ca sisteme; balanta complementaritatii lor evolueaza de la evolutia dirijata (prescolar) la evolutia personala (student, adult).

Predarea are functia de comunicare-prezentare a materiei. Invatarea pune accent pe initiativa individului si depaseste notiunile de scoala si educatie; ea este activitate, proces, produs.

Evaluarea se instituie ca punct final si initial:

-final: in raport cu o succesiune de pasi;
-initial: in postura de feed-back pentru un nou proces didactic.

Esenta evaluarii este cunoasterea efectelor prin raportare la obiective; evaluarea este o succesiune de operatii de raportare la obiective prin actiuni cu masurare, apreciere, control si se refera la rezultate, procese si conditii.


3.Conditii si factori de crestere a eficientei procesului de invatamant (coerenta, calitatea si articularea componentelor, gradul de organizare a activitatii, calitatea vietii scolare, personalitatea profesionala, stilurile educationale s. a.)

Componentele structurale si functionale ale procesului de invatamant pot fi evidentiate in propria lor substanta, dar ele nu dobandesc relevanta decat in interactiuni, articulate intr-un sistem care are in centru elevii cu nevoile lor si cu o continuitate dinamica (obiectivele devin criterii de evaluare, iar rezultatele evaluarii baza noilor obiective).
Pentru ca sistemul sa functioneze eficient el trebuie sa se caracterizeze cel putin prin coerenta si continuitate.

Conditiile si factorii de crestere a eficientei procesului de invatare

Proiectarea pedagogica fiind o actiune de orientare si pregatire a activitatii intructiv-educative, este cea dintai conditie de crestere a eficientei procesului de invatamant. In acest scop ea trebuie realizata respectand anumite etape si operatii integrate in programul de instruire.

Realizarea coerentei componentelor procesului de invatamant:

-legatura stransa dintre obiective si continut determina tipul lectiei, strategia didactica necesara, formele de predare, invatarea, evaluare, mijloacele de invatamant si locul folosirii lor, precum si instrumentele de evaluare a rezultatelor.
-gradul de organizare a activitatii instructivo-educatie, concretizarea intr-un management scolar modern, planificari si programe bine alcatuite, respectand cerintele pedagogice de alcatuire a programului
-calitatea vietii scolare se manifesta in lectii si activitati cu caracter creativ, in calitatea performantelor obtinute de elevi, in ordine, disciplina si curatenie si intr-o baza didactica moderna;
-calitatea factorilor umani:

o competentele stiintifice de specialitate ale profesorilor, aptitudinile lor psihopedagogice si metodice, constiinta profesionala, receptivitatea fata de nou, conditioneaza cresterea eficientei procesului de invatamant;
o tot in aceasta directie au influenta si calitatile intelectuale ale elevilor, frecventa la cursuri, pregatirea ritmica a lectiilor, folosirea unor metode rationale de invatare.

Personalitatea profesorului

Calitatile si trasaturile de personalitate necesare profesorului sunt:

-umanism: sensibilitate fata de problemele vietii, tineretului;
-responsabilitatea sociala: profesorul sa fie convins ca in invatamant se formeaza toate cadrele necesare in toate sectoarele de activitate;
-constiinciozitate, simtul datoriei, seriozitate in pregatirea activitatilor didactice si educative, punctualitate;
-sociabilitate.

Trasaturi de vointa si de caracter:

-fermitate, hotarare, perseverenta, respect si obiectivitate in aprecierea elevilor;
-pasiune pentru meseria de profesor si comportament civilizat;
-exigenta echilibrata, modestia;
-cultura generala ca sa poata sa predea interdisciplinar obiectul de specialitate.

Stilul educational constituie o sinteza de calitati, capacitati si componente educationale, manifestate in modalitati de proiectare, organizare, desfasurare si evaluare a activitatilor instructivo-educative.

Tipologia stilurilor

-in plan vertical:

o individuale (identitatea fiecarui profesor);
o grupale (profesorii cu particularitati stilistice asemanatoare).

-in plan orizontal: in functie de criterii ca orientarea continuturilor, structuri de comunicare, procedee motivationale.

Dupa eficienta invatarii si satisfactie (natura motivatiei in grup):

- stil centrat pe profesor (profesorul domina, detine integral controlul invatarii);
- stil centrat pe elev (profesorul permite elevilor sa participe la deciziile privind organizarea si conducerea invatarii).

Dupa structura de personalitate a profesorului:

- apropiat sau distant;
- metodic, sistematic sau neorganizat;
- stimulativ sau rutinar.

Stilul cel mai eficient este cel optim in raport cu conditiile date.


****************************~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~**********************


3 comentarii:

  1. nina petronela18 iulie 2012, 16:44

    sunteti geniala! nu am gasit nicaieri temele asa bine structurate! multumesc foarte mult! sunteti un real ajutor!

    RăspundețiȘtergere