Tema 2 - Definitivat

(Tema primita pe mail
Vezi si tema 2 gradul II programa noua)

II. Calitatea în educaţie. Mecanisme de asigurare a calitatii la nivelul scolii.

1.Calitatea in educatie
2.Mecanisme de asigurarea a calitatii la nivelul scolii

1. Calitatea in educatie

Conform Cadrului Naţional de Calificări Profesionale, calitatea reprezintă nivelul de satisfacţie pe care îl oferă eficacitatea ofertei educaţionale din domeniul învăţământului şi formării profesionale, stabilit prin atingerea unor standarde cerute şi a unor rezultate excelente care sunt solicitate şi la care contribuie participanţii la procesul de învăţare şi ceilalţi factori interesaţi.

Controlul calităţii include activităţile operaţionale desfăşurate pentru îndeplinirea cerinţelor de calitate prin reglementarea performanţelor. Este un proces de menţinere a standardelor, şi nu de creare a acestora.

Asigurarea calităţii include procesele planificate şi sistematice necesare asigurării unui grad adecvat de încredere că oferta de învăţământ profesional va satisface cerinţele de calitate specificate. Activităţile de asigurare a calităţii nu controlează în mod direct calitatea. Acestea implică de obicei autoevaluarea organizaţiei pe baza unor standarde prestabilite. Prin urmare, aceste activităţi stabilesc capacitatea organizaţiei de a furniza calificări profesionale la un anumit standard.

Pentru a fi capabili să ne adaptăm la o piaţă a muncii specifică unei societăţi bazate pe cunoaştere, precum este cea europeană, este necesară implementarea unei politici a asigurării calităţii la nivelul EFP. Această implementare se va face treptat şi va putea fi în timp generalizată la întreg sistemul de învăţământ şi formare profesională, inclusiv educaţia adulţilor.

Calitatea este legată de valorile şi aşteptările a trei grupuri principale de utilizatori: participanţii la procesul de învăţare, angajatorii şi societatea în general. Accentul cade pe îmbunătăţirea calităţii procesului de EFP, cu accent pe rezultatele învăţării, orientare profesională, sprijin şi evaluare. Se promovează învăţarea pe parcursul întregii vieţi, prin stimularea în rândul tinerilor a unei culturi de stimulare a angajamentelor de învăţare pe parcursul întregii vieţi. Astfel, participanţii la procesul de învăţare şi experienţa de învăţare a acestora reprezintă centrul de interes al sectorului EFP. De maximă importanţă sunt nevoile participanţilor angajate în procesul de învăţare, precum şi cerinţele comunităţii şi ale angajatorilor, exprimate într-un mediu mai bine planificat, bazat pe coordonare şi cooperare.

Iniţiativele europene privind asigurarea calităţii în EFP privesc îmbunătăţirea capacităţii de ocupare a unui loc de muncă, o mai bună corespondenţă între cererea şi oferta de formare şi o îmbunătăţire a accesului la EFP. Mai mult, în procesul de elaborare şi implementare a cadrului de asigurare a calităţii din România trebuie să existe o reprezentare adecvată a factorilor interesaţi, în special a partenerilor sociali.

Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie satisface standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele anunţate. Ea este astfel promovată încât să conducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei.

Metodologia asigurării calităţii în educaţie se bazează pe relaţiile ce se stabilesc între următoarele componente:

• a) criterii;
• b) standarde şi standarde de referinţă;
• c) indicatori de performanţă;
• d) calificări.

Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:

• a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;
• b) monitorizarea rezultatelor;
• c) evaluarea internă a rezultatelor;
• d) evaluarea externă a rezultatelor;
• e) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.

Componentele şi procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:

• a) nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;
• b) tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
• c) tipul de program de studii.

Managementul calităţii – asigură calitatea programelor de învăţare şi promovează îmbunătăţirea continuă, cele două coordonate ale unei culturi a excelenţei. Conducerea elaborează misiunea, viziunea, valorile, politicile şi strategiile instituţiei şi este responsabilă de monitorizarea permanentă a sistemelor şi a proceselor.

Responsabilităţile managementului

• este caracterizat prin eficacitate în ceea ce priveşte calitatea şi dezvoltarea curriculumului/ învăţării.
• Sprijină activ şi se implică direct în dezvoltarea şi asigurarea calităţii programelor de învăţare.
• Dezvoltă şi menţine parteneriate eficiente cu factorii externi interesaţi.
• Cunoaşte nevoile şi aşteptările factorilor interesaţi interni şi externi.

Managementul resurselor (fizice şi umane)

• organizaţia oferă elevilor un mediu sigur şi armonios, care le oferă sprijin.
• Spaţiile de învăţare sunt echipate adecvat, răspund nevoilor colective şi individuale ale elevilor.
• Resursele, metodele de predare şi spaţiile aferente permit accesul şi participarea activă a tuturor elevilor.
• Angajarea personalului se face după criterii clare (standarde minime privind calificările şi experienţa) de recrutare şi selecţie, organizaţia defineşte o fişă a postului, pune la dispoziţia personalului programe de iniţiere şi de formare continuă.
• Proiectare şi dezvoltare – organizaţia este receptivă la nevoile indivizilor, agenţilor economici şi comunităţii (factori interesaţi externi), dar şi la diferitele nevoi ale elevilor (factori interesaţi interni).
• Organizaţia este preocupată permanent de proiectarea şi dezvoltarea unor programe de studiu care să răspundă nevoilor factorilor interesaţi, programe ce plasează elevul în centrul lor de interes. Acestea au un caracter de includere socială, asigurând accesul şi egalitatea şanselor pentru elevi.

2.Mecanisme de asigurarea calitatii la nivelul scolii

La nivelul fiecărei organizaţii furnizoare de educaţie din România se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.

Organizaţia furnizoare de educaţie elaborează şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei.

Conducătorul organizaţiei este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este formată din 3-9 membri. Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.

Componenţa Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde, în număr relativ egal:

a) reprezentanţi ai corpului profesoral;
b) reprezentanţi ai părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar sau gimnazial sau ai elevilor, în cazul învăţământului profesional, liceal şi postliceal;
c) reprezentanţi ai consiliului local.

Politica de asigurare a calităţii va preciza Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC) în conformitate cu Cadrul Comun de Asigurare a Calităţii (CCAC) în EFP, precum şi cu Ghidul European privind Autoevaluarea Furnizorilor de EFP, elaborate de către Grupul Tehnic de Lucru pentru Asigurarea Calităţii în EFP organizat la nivelul Comisiei Europene. Racordarea sistemului de ÎPT (Învăţământ Profesional şi Tehnic) românesc la cel european se va realiza conform unor indicatori de performanţă puşi la dispoziţie de către CNAC.

Sunt necesare dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii, acreditarea unui organism de acordare a calificărilor profesionale şi de certificare a rezultatelor învăţării, identificarea unui cod unic al competenţelor acreditate, monitorizarea şi evaluarea externă a calităţii şi standardelor din EFP. Toţi furnizorii de EFP trebuie să efectueze o autoevaluare anuală pe baza tuturor cerinţelor CNAC, valorificând punctele tari şi încercând să rezolve punctele slabe.

CNAC din România include cinci elemente intercorelate, fiecare având criterii cheie de calitate:

• - Planificare
• - Implementare
• - Evaluare
• - Analiză şi schimbare
• - Metodologie.

Aplicarea acestora la sistemul de învăţământ profesional din România, în reţeaua de 22 de şcoli cu rol de centre de resurse ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării demonstrează progresul realizat în crearea unui CNAC pentru educaţia şi formarea profesională în ansamblu. Acest cadru a fost definitivat în etapa pilot a implementării politicii de AC. Se aşteaptă ca această etapă să conducă la dezvoltarea unor planuri de îmbunătăţire a proceselor de predare şi învăţare şi la familiarizarea altor furnizori de EFP cu abordarea bazată pe autoevaluare.

ARACIPUL este instituţie publică de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006.

A.R.A.C.I.P. realizează:

• evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie;
• autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

Activităţile ARACIP-ului sunt:

• realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din invăţământul preuniversitar;
• efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei şi cercetării, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
• realizează, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerului Educaţiei şi Cercetării activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
• efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate;
• propune Ministerului Educatiei şi Cercetării înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz;
• elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii invăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.

Pentru orice altă organizaţie furnizoare de educaţie, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde următoarele categorii:

a) reprezentanţi ai furnizorului;
b) reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;
c) reprezentanţi ai angajatorilor.

Atribuţiile Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt:

• elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie;
• elaborează, anual, un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
• elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;
• cooperează cu agenţia română specializată pentru asigurarea calităţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară sau străinătate, potrivit legii.

Autoevaluarea este un proces continuu şi se bazează pe dovezi solide colectate de furnizorii de EFP, rezultatele fiind evidenţiate într-un raport anual. Pentru ca dovezile să fie solide, acestea trebuie să fie: valide, cuantificabile, suficiente, actuale, exacte.

Jucând un rol central în procesul de asigurare a calităţii ofertei de educaţie şi formare profesională, autoevaluarea are multiple beneficii concrete pentru elevi, angajatori, autorităţi publice, cât şi pentru furnizorii de EFP.

Beneficii pentru elevi:

- standarde ridicate pentru învăţarea individuală;
- capacitate de ocupare a unui loc de muncă;
- egalitatea şanselor;
- buna informare privind oferta educaţională;
- implicarea activă în programul de învăţare;
- responsabilizarea privind propria evoluţie academică şi profesională;
- satisfacţie cu privire la rezultate.

Beneficii pentru angajatori:

- număr mare de angajaţi cu competenţe de bază solide;
- creşterea nivelului de competenţă al angajaţilor din posturi specializate;
- aport la profitabilitatea organizaţiei;
- încredere în calitatea învăţământului şi a competenţelor dobândite.

Beneficii pentru autorităţii publice:

- abilităţi sporite şi creşterea şanselor de angajare;
- standarde mai ridicate în oferta de învăţământ;
- competenţe de bază mai bune;
- un nivel mai ridicat al abilităţilor pentru atragerea investiţiilor interne;
- încredere în calitatea învăţământului şi a competenţelor dobândite.

Beneficii pentru furnizorii de EFP:

- informaţii privind practici şi experienţe de succes;
- comparaţia cu alţi furnizori de EFP;
- încredere în propria ofertă şi în capacitatea de a promova programele de învăţare în mod corespunzător;
- maximizarea potenţialului de angajare al elevilor;
- dovezi privind calitatea ofertei pentru organismele finanţatoare;
- contribuţie la dezvoltarea regională şi a comunităţii locale;
- legitimitate şi recunoaştere sporită.

EFP = Educatie si Formare Profesionala