4.Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective

1). Definirea si analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcina.

2). Taxonomia finalitatilor. Criterii si sisteme de referinta: macro-micro (finalitati de sistem - finalitati de proces); grad de generalitate (obiective generale - specifice/intermediare; obiective - cadru, obiective de referinta; concrete/operationale); continut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; masurabilitate s.a.

3) Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevanta practica, limite. Aplicatii.

1. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină


Finalitatea:

- finalitatea intenţională (activitatea conștientă a omului);
- finalitatea naturală sau materială (a organismelor vii).

În pedagogie, finalitatea intenţionalăse identifică ori cu rezultatele proiectate ori cu rezultatele deja realizate prin intermediul activitţşii, instrumentelor eduative. Finalităţile pot fi rezultate în proiect ori în fapt, produse.

Finalitatea în proiect de configurează în pedagogie prin trei categorii: obiective, scopuri, idealuri.

Idealul educaţional este o categorie fundamentală în pedagogie, reprezentănd pivotul teoretic şi metodologic al diferitelor concepţii şi sisteme practice în domeniul educaţiei. În pedagogia contemporană, idealul educativ este şi formarea personalităţii în integralitatea ei funcţională,formarea omului ca o fiinţă autonomă, deschisă, flexibilă, creativă, adaptabilă la schimbări. Idealul oferă imaginea de om optimală, proiectată şi are caracter obiectiv şi integral. Comparativ cu scopurile şi cu obiectivele, idealul are cel mai mare grad de generalitate şi de stabilitate.

În raport cu idealul se stabilesc scopuri. Acestea sunt paşi spre ideal, sunt laturi ale idealului. Scopul educaţional are caracter oarecare relativ, subiectiv şi parţial. Scopul educaţional este o perspectivă mai mult sau mai puţin apropiată, coerentă, ce se finalizează într-o formă şi într-un timp bine determinate.

În pedagogie, categoria de obiectiv desemnează intenţionalitatea procesului instructiv-educativ, concretizată în etapele cele mai mici ale proeictării didactice. Comparativ cu idealul şi scopul, în relaţie cu care se găsesc, obiectivele au un grad mai mare de variabilitate, în continuă actualizare în funcţie de schimbările care apar, de exigenţele impuse, de modalităţile de realizare.

Definirea obiectivelor educaţionale necesită considerarea unui ansamblu de funcţii:

- funcţia de comunicare axiologică: se referă la stabilirea selecţiei şi ierarhizarea obiectivelor în cadrul unui sistem de valori şi antrenând sisteme axiologice;
- funcţia de anticipare a rezultatelor educaţiei: obiectivele prefigurează, ele sunt proiecte elaborate în ideea a ceea ce se aşteaptă să se producă în final;
- funcţia evolutivă: obiectivele sunt condiţii necesare în procesul de evaluare;
- funcţia de organizare şi reglare a întregului proces pedagogic: funcţia conclusivă; obiectivele sunt implicate în toate fazele unei acţiuni educaţionale (proiectare, implementare, evaluare).

Formularea obiectivelor trebuie sa fie la obiect, să nu fie confundate cu:

- sarcinile (acestea indică ce face profesorul sau elevul în timpul lecţiei, pe când obiectivele indică ce trebuie să ştie şi să facă elevii);
- materia de predare (aceasta reprezintă conţinutul care, prin învăţare, face să fie însuşite obiectivele).

2. Taxonomia finalităţilor

Criterii şi sisteme de referinţă:

- macro-micro (finalităţi de sistem-finalităţi de proces);
- grad de generalitate (obiectivele generale-specifice/intermediare; obiectivele cardu-obiectivele de referinţă; concrete/operaţionale);
- conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii);
- temporalitate;
- măsurabilitate etc.

Clasificarea obiectivelor educaţionale

Se cunoaşte o mare varietate de obiective în funcţie de diferite criterii:

- criteriul temporal:

*obiective pe termen lung (pentru anul şcolar)
*obiective pe termen mediu (pentru semestru)
*obiective pe termen scurt (de la o zi la alta);

- obiective:

*obiective concrete
*obiective generale, cele generale se împart în:

• obiective legate de cunoaţterea şi înţelegerea termenilor, conceptelor, modelelor specifice (exemple: reproducerea, numirea, recunoaşterea, descrierea, compararea, găsirea de analogii, crearea de noi probleme);
• obiective legate de tehnica utilizării unor instrumente şi procedee practice (exemple: însuşirea principiilor de utilizare a diferitelor aplicaţii şi dispozitive);
• obiective legate de rezolvarea de probleme;
• obiective legate de comunicare;
• obiective legate de dezvoltarea calităţilor personale (exemple: formarea unor însuşiri de lucru, perseverenţă, încredere în forţele proprii, dezvoltarea imaginaţiei).

Dupa gradul de generalitate, obiectivele se împart în:

- obiective generale: sunt strans legate de idealul educational, de cerintele dezvoltarii stiintei, tehnicii si culturii; exemplu: nivelul înalt de pregatire stiintifica, tehnica si culturala, cultivarea creativ-stiintifica, tehnica, tehnologica si artistica, policalificare la nivelul tehnologiilor de varf, capacitatilor de adaptare socioprofesionala;
- obiective intermediare: profilate în raport cu psihologia varstelor, precum si în raport cu structura profesiunilor: exemplu: obiectivele pentru definitivat, gradul II, gadul I;
- obiective specifice disciplinelor de învatamant;
- obiective operationale: care desemneaza tipurile de performante ce se doresc a fi atinse;
- obiective cadru: ca parte a programei scolare pentru clasele V-IX, sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele cadru au o structura comuna pentru toate disciplinele, apartinand unei arii curriculare si au rolul de a asigura coerenta în cadrul acesteia;
- obiective de referinta: ca parte a programei scolare pentru clasele V-IX, sunt obiective care specifica rezultatele asteptate ale învatarii la finalul unui an de studiu si urmaresc progresul în formarea de capacitati si achizitia de cunostinte ale elevului de la un an de cunostinte la altul.

3. Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevanta practica, limite. Aplicatii

În sens general, prin obiectiv operational se întelege transpunerea unui obiectiv în operatii, activitati, manifestari observabile, iar în sens tehnic, obiectivul operational implica criteriul evaluativ.

În operationalizare se tine seama de o serie de conditii:

- descrierea obiectivului în termeni de comportament observabil;
- configurarea observatiei si a cadrului în care elevii ajung la rezultatul preconizat;
- precizarea criteriului de evaluare a reusitei.

Prin operationalizarea obiectivelor se reuseste:

- o orientare mai buna în instruire în alegerea metodelor, a experientelor de învatare;
- eliminarea echivocului, a interpretarilor subiective;
- garantie pentru respectarea finalitatilor educationale asumate;
- o optima evaluare;
- o sporire a responsabilitatii profesionale a cadrului didactic.

Desi cea mai mare parte a obiectivelor poate fi operationalizata, totusi exista si obiective ce raman în afara acestui proces de masurare si observare:

- creativitatea;
- independenta gandirii;
- sensibilitatea artistica;
- convingerile.

Se impune în general o abordare diferentiala, de la caz la caz în operationalizarea obiectivelor.

********************************************************